Bine ai venit, visitor! [ Inregistrare | Autentificarerss

Castraveti

Despre castraveti

Cultura timpurie de castraveţi se produce prin răsaduri, fie în ghivece, fie pe brazde (răsaduri reci). Semănatul în ghiveci sau pe brazde se face la începutul lunii martie (2-3 seminţe la ghiveci sau brazdă).Plantarea în câmp a răsadului are loc la începutul lunii mai, la 1 m între rânduri şi 0,5 m pe rând.Tot în scopul obţinerii de producţii timpurii, castraveţii se pot cultiva şi în solarii de tip tunel.
Cultura de vară a castraveţilor se face prin semănarea direct în câmp, la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai, la distanţa de 1 m între rânduri şi 0,6 m pe rând. În fiecare cuib se pun cca 200 gr mraniţă care se amestecă bine cu pământul, apoi se seamănă la cuib 4-5 seminţe la adâncimea de 2-3 cm. Peste cuib se presară strat de 1-2 cm de mraniţă.

De reţinut: terenul destinat culturii de castraveţi trebuie arat sau săpat din toamnă şi îngrăşat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.

Soiuri: Delicates, Cornison, Bistriţa, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.
Pentru
producţia de toamnă, care în general este destinată la murat, semănatul se face pe brazde la începutul lunii iulie, la distanţa de 70/30 cm. De regulă se foloseşte soiul Cornison.

ÃŽngrijire:
Dacă plantarea se face prin răsaduri, imediat după plantare se udă cultura cu
apă călduţă (12-18 gr C). Dacă plantarea s-a făcut prin semănare directă, după ce răsar, plantele se răresc lăsând câte 2 la cuib.Până ca vrejii să acopere terenul se fac 1-2 praşile fără a vătăma rădăcinile. După praşila a doua plantele se muşuroiesc.
Udarea se face numai la rădăcină, ferind vrejii de umezeală, deoarece aceştia pot putrezi.
O lucrare foarte importantă la castraveÅ£i este „
ciupitul„, care contribuie la obÅ£inerea unor recolte mari ÅŸi timpurii. Când plantele au format 4-5 frunze li se ciupeÅŸte (rupe) vârful. De la baza plantei vor creÅŸte noi lăstari, pe care se vor forma mai multe flori femeieÅŸti, acestea producând castraveÅ£i. Când ÅŸi aceÅŸti lăstari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetând operaÅ£ia ÅŸi la lăstarii de ordinul 3.

Îngrăşarea suplimentară are o contribuţie deosebită. Prima îngrăşare se face la 10-15 zile de la răsărire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.
Recoltarea trebuie făcută când castraveţii sunt tineri. Pentru murat sunt indicaţi castraveţi de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repetă la 2-3 zile, deoarece fructele îmbătrânesc foarte repede şi îşi pierd din calitate. Nu trebuie călcaţi sau răsuciţi vrejii, deoarece planta are de suferit. Dacă se lasă neculese şi îmbătrânesc, plantele nu mai leagă rod.De pe 1000 mp de cultură se pot obţine 1000-2000 kg castraveţi timpurii, 2000-3000 kg castraveţi de vară şi 1500-2000 kg castraveţi de toamnă.

Bolile castraveţilor, dovleceilor

  • Mana castraveÅ£ilor atacă frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe faÅ£a interioară cu puf cenuÅŸiu-violaceu. Petele se înmulÅ£esc, se unesc prin mărire iar frunzele se usucă.

Combatere: stropire cu soluţii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).

  • Făinarea pe frunze ÅŸi vrejii tineri se observă pete acoperite cu un strat făinos alb. Frunzele atacate se îngălbenesc ÅŸi se usucă.

Combatere: la apariţia primelor pete se stropeşte cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repetă de câteva ori la interval de 7-10 zile. După recoltare se strâng şi se ard toate resturile.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.