Bine ai venit, visitor! [ Inregistrare | Autentificarerss

Bacifere/Afinul

Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust fructifer care se întrebuinţează ca plantă alimentară şi medicinală. Frunzele se folosesc sub formă de ceai ajutător în diabet, iar fructele în tratamentul diareei şi în alte boli de stomac.

Este un arbust înalt până la 30-50 cm, cu tulpini târâtoare şi cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate.

Frunzele cad toamna. Ele sunt alterne, de formă ovală, lungi de 1-3 cm, cu marginea dinţată mărunt, prezentând un petiol scurt.

Florile sunt de formă globuloasă, de culoare alb-roz, corola terminându-se în 5 dinţi. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagră-albăstruie, cu aspect brumăriu, conţinând numeroase seminţe mărunte.

Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrişor-aromat. Afinul înfloreşte în lunile mai-iunie. Creşte în regiunea de munte prin tăieturile de păduri, mai ales prin goluri alpine, în asociaţie cu merişorul, unde formează tufărişuri compacte şi întinse.

 

Afinii se dezvoltă cel mai bine în soluri acide, cu un pH situat între 4,5 – 5,5. Corectarea acidităţii solului se face prin înglobarea în sol a unui amestec de rumeguÅŸ de conifere ÅŸi/sau turbă, precum ÅŸi alÅ£i corectori de aciditate, după caz. Dozarea amestecurilor de turbă, rumeguÅŸ ÅŸi corectori de aciditate trebuie făcută în baza unei analize de sol. De aceea este important să se facă analize de sol încă din faza de proiect, pentru a putea evalua cât mai realist costurile ÅŸi necesarul de substanÅ£e pentru corectarea acidităţii solului. ÃŽn lipsa unui sol corespunzător, care să aibă mai ales aciditatea în intervalul menÅ£ionat, cultura de afin se va dezvolta lent ÅŸi cu multe pierderi de plante ÅŸi recoltă.

Zone foarte favorabile: zona colinară a Carpaţilor Meridionali; nordul Transilvaniei; nord-vestul Moldovei şi toate zonele colinare cu pantă care pot permite mecanizarea culturii.

Perioada optimă de plantare este toamna şi primăvara. Însă datorită faptului că afinii pe care noi îi oferim sunt livraţi în ghiveci cu sol la rădăcină (turba), ei pot fi plantaţi în tot timpul anului cu excepţia perioadei când solul este îngheţat, însă condiţia esenţială este să poată fi udaţi imediat după plantare.

Zone favorabile: zone premontane.

Soiuri

Simultan: fruct de mărime mijlocie: 6-8 t/ha;

Pemkerton:fruct de mărime mijlocie; 8-10 t/ha;

Heerma: fruct de mărime mijlocie; 9-11 t/ha;

Azur: fruct de mărime mijlocie; 5-6 t/ha;

Safir: fruct de mărime mijlocie; 5-6 t/ha;

Lax: fruct de mărime mare; 7-9 t/ha;

Compact: fruct de mărime mare; 7-9 t/ha;

Augusta: fruct de mărime mare; 8-10 t/ha;

Ivanhoe: fruct de mărime mare; 7-8 t/ha;

Delicia: fruct de mărime mare; 10-12 t/ha.

Plantare

-         acidifiat terenul cu turbă înainte de desfundat;

-         aplicat 50 t/ha înainte de desfundat;

-         desfundat la 30-35 cm cu 2-3 luni înainte de plantare;

-         nivelatul terenul cu 10-15 zile înainte de plantare;

-         săpatul gropilor care au următoarele dimensiuni 30/30/30;

-         asigurarea materialului săditor toamna cu 5-10 zile înainte de plantare cu soiul prevăzut în plan;

-         stratificarea soiurilor în şanturi fără stagnări de apă pe perioadă de 5-10 zile;

-         plantat se execută toamna între 1 noiembrie şi 1 decembrie (toamna) şi între 1 martie şi 15 aprilie (primavara);

-         distanţa de plantare este de 2,5 m între rânduri şi 1-1,2 m între arbuşti pe rând în funcţie de vigoarea soiului;

-         se aplică 5 kg de gunoi la fiecare groapă;

-         udarea după plantare 10-15 l apă/tufă;

-         se execută arătura terenului bătătorit cu ocazia plantării; la 10 -15 cm cu răsturnarea brazdei spre rândul de arbuşti;

-         se proiectează  coroana primavara  la pornire în vegetaţie;corana poate fi sub formă  de tufă sau gard fructifer fără susţinere;

Înainte de a pune planta în pământ trebuie să tăiaţi toate ramurile ce depăşesc 15cm, pentru a da posibilitate lăstarilor noi de a se dezvolta şi a forma o coroană uniformă şi frumoasă.

Fertilizarea se execută în fiecare primăvară prin aplicarea de gunoi de grajd sau aplicare de îngrăşăminte verzi.

De primavara până toamna solul trebuie udat din abundenţă, fără însă ca apa să băltească. Irigarea în exces are ca rezultat putrezirea rapidă a rădăcinilor afinului.
După achiziţionarea materialului săditor, plantele nu trebuie ţinute în locuri întunecate, în incinte închise, pe beton sau suprafeţe pietruite până la plantare.

Rădăcinile afinului nu trebuie rupte la plantare.

Nu plantaţi afinul intercalat între pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin irigare sau prin apă pluvială fertilizatorii folosiţi la plantarea afinului se infiltreză la celelalte culturi. În sol, rădăcinile soiurilor concurează pentru teren şi pentru substanţele hrănitoare, iar afinul are rădăcini foarte subţiri şi superficiale.

Nu plantaţi în adâncime prea mare, nivelul terenului după plantare şi tasare trebuie să fie nivelul pământului din ghiveciul în care a venit planta.

După plantare, pământul în jurul plantei nu trebuie tasat în exces, precum la pomii fructiferi. Tasarea trebuie făcută cu grijă, similar cu plantarea răsadurilor.

Nu folosiţi rumeguş de la fabrici de mobilă sau prefabricate care are în componenţă adezivi şi substanţe chimice dăunătoare.

Nu lăsaţi parcelele neîngrădite. Parcelele în care plantaţi trebuie să fie îngrădite cu gard de plasă de sârmă pentru a proteja de animale: biloanele, plantele şi sistemul de irigat.

Nu lăsaţi florile în exces în perioada de creştere. Se elimină astfel producţia de fructe mici şi se permite dezvoltarea accelerată a plantei.

Lucrări de întreţinere

– lucrările aplicate solului sunt aratul de toamnă executat la 18 cm înainte de căderea frunzelor; mulcirea cu turbă; semănatul de plante verzi, etc.
– lucrările aplicate tufelor sunt: tăierile de formare a tufei; tăierile de întreÅ£inere ÅŸi fructificare; tăierile de corecÅ£ie, de regenerare.

Protecţia fitosanitară se realizează prin selectarea unor soiuri reziste la boli şi dăunători; arderea buruienilor; protecţia organismelor în mod normal dăunătorii (locuri pentru cuibărit, garduri naturale); şi se aplică produse pe bază de plante, uleiuri vegetale aromatice şi anumite pesticide clasice pe bază de sulf sau cupru.

Recoltarea

De la afin se recoltează frunzele şi fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii până toamna târziu, rupându-se ramurile fără flori. Fructele se adună cu mâna sau cu ajutorul pieptenilor, atunci când sunt deplin coapte (iulie-august). După recoltare se înlătură resturile de frunze, ramuri sau alte impurităţi. Recoltarea se execută în două-trei reprize şi durează 3-4 săptămâni, în funcţie de soi.
Fructele se păstrează în locuri umbrite, răcoroase până la livrare pe piaţă sau la export.
Frunzele se usucă împreună cu ramurile, în locuri umbrite şi bine aerisite. Din 7-8 kg de fructe proaspete se obţine 1 kg produs uscat.

Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.