Bine ai venit, visitor! [ Inregistrare | Autentificarerss

Nucifere/Nuci

Nucile

 

Nucul este originar din Asia Centrală şi din unele zone ale Peninsulei Balcanice. Ţările mari producătoare sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China, Turcia, Ucraina, România, Rusia, Italia, Iran.

În România nucul se cultivă în toate zonele de la mare până în zona dealurilor înalte, se utilizează tipuri valoroase din specia Juglas regia, fiind omologaţi portaltoi seculari .Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole.

Miezul de nucă este un aliment concentrat cu o compoziţie chimică complexă (substanţe proteice, substanţe grase, glucide, celuloză, potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl) utilizat ca atare sau pentru produse de cofetărie în industria dulciurilor, a uleiurilor fine, săpunurilor şi a lacurilor. Nucile verzi sunt bogate în vitamica C şi se utilizează pentru prepararea lichiorurilor şi dulceţurilor. Lemnul de nuc este foarte bine valorificat în industria mobilei.

Parcurgerea ciclului anual

Repausul relativ la nuc este destul de lung fiind cuprins între 2 aprilie şi 10 mai.Unele soiuri sunt protogine (Giurgiu 65, Germisara, Orăştie) adică se deschid mai întâi florile femeieşti, altele sunt protandre (Sibisel precoce, Novaci) puţine sunt sinandare, (homogame). Înflorirea florilor femeieşti durează 14-16 zile, iar a celor bărbăteşti 5-7 zile. Polenul este receptat atunci când unghiul dintre lobi este la 90-150 grade.

La nuc soiurile sunt parÅ£ial autofertile ÅŸi întotdeauna interfertile, distanÅ£a dintre soiul de bază ÅŸi polenizator trebuie să fie de maxim 50-60 cm. După legare fructele cresc destul de repede, endocarpul este înlăturat în iulie iar maturarea se face în septembrie – octombrie. Fructele care sunt drupe false au o greutate medie de 5-20 grame iar procentul de miez este 35-54%.

Cerinţe faţă de climă şi sol

Principalii factori care influenţează producţia la nuc sunt : lumina, căldura, apa şi solul.

Lumina – nucul faţă de lumină are cerinÅ£e mari, de aceea reuÅŸeÅŸte numai pe terenuri cu expoziÅ£ie sudică ÅŸi la distanţă de plantere corespunzătoare. ÃŽn condiÅ£ii de lumină slabă nucul rodeÅŸte puÅ£in, coroanele se degarnisesc ÅŸi pomii devin sensibili la boli.

Căldura – faţă de căldură cerinÅ£ele sunt destul de mari, reuÅŸeÅŸte în zonele cu temperatură medie anuală de 8-11 grade Celsius cu ierni blânde ÅŸi veri călduroase. Atunci când temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius se produc arsuri pefrunze ÅŸi pe fructe. ÃŽn timpul iernii majoritatea soiurilor rezistă până la -25 -28 grade Celsius, dar la începutul ÅŸi sfârÅŸitul repausului temperaturile pot să-i afecteze.

Sensibilitatea organelor florale în timpul înfloritului este foarte mare, stigmatele degeră la -0,8 -1grade Celsius, iar la temperaturile de -2 -3 grade Celsius florile şi frunzele.

Apa – faţă de apă nucul are cerinÅ£e mari, obÅ£inându-se producÅ£ii mari în zonele cu precipitaÅ£ii medii anuale de 600-700 mm/an. Faptul că nucul consumă cantităţi mari de apă se explică ÅŸi prin faptul că această specie creÅŸte foarte bine pe malul apelor curgătoare.
Nucul suportă perioadele de secetă dar nu de lungă durată, deoareace are sistemul radicular destul de profund.

Excesul de apă din sol şi din aer este greu tolerat, în aceste condiţii nucul devine sensibil la boli şi la ger.

Solul – cerinÅ£ele faţă de sol sunt de asemenea destul de mari, nucul reuÅŸeste bine pe soluri cu textură mijlocie profundă, cu pH 6-7,5 ÅŸi fertile. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subÅ£ire, nucul creÅŸte ÅŸi rodeÅŸte, necorespunzător. ÃŽn primii ani nucul este pretenÅ£ios faţă de azot, iar în timpul fructificării, faţă de fosfor ÅŸi potasiu.

Particularităţi tehnologice

Plantaţiile de nuc se înfiinţează numai pe terenurile favorabile din zone specifice acestei culturi, terenul se defrişează de vegetaţia lemnoasă, apoi se cultivă 3-4 ani cu leguminoase, perene sau anuale, după care se înfiinţează cultura de nuc. Fertilizarea de bază se face pe direcţia rândului sau la fiecare pom, pregătirea terenului se face prin desfundare sau prin săparea gropilor mari de plantare.

Distanţa de plantare între rădăcini proprii sau altoiţi pe Jugless sunt de 10-12 m între rânduri şi 8-10 pe rând. În primii 10-12 ani,nucul poate fi îndeşit pe rând şi între rânduri, cu vişin, măr şi păr ,slab viguroase.

 

Materialul săditor se obÅ£ine în pepiniere, nucul se poate înmulÅ£i ÅŸi prin seminÅ£e „tipuri selecÅ£ionate” dar în acest caz caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenÅ£i. PuieÅ£ii portaltoi se produc în ÅŸcoala de puieÅ£i; pentru altoire sunt buni puieÅ£i de 1-2 ani, sănătoÅŸi iar diametrul tulpinei să fie 8-20 mm. Ramurile altoi se recoltează din puieÅ£i „elită” ele trebuie să aibă lungimea de 50-100 cm ÅŸi diametrul 8-20mm. Materialul biologic se păstrează până la altoire, stratificat în nisip umed.

Puieţii se scot de la stratificare cu 10-15zile mai repede, se fasonează scurtând pivotul la 20-25cm.

Altoirea se efectuează de obicei, în ianuarie mecanizat, dacă maÅŸinile sunt bine legate nu este necesară legarea iar când altoirea se face manual este necesară legarea. După altoire materialul se stratifică în lăzi cu rumeguÅŸ dezinfectat cu Topsin 0,1% apoi se forÅ£ează în sere speciale timp de 10-14 zile. ForÅ£area este terminată când punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puieÅ£ilor altoiÅ£i se face în rânduri 90×40 cm.

Este necesar ca în timpul verii să se facă 4-5 praşile,2-3 udări,o fertilizare suplimentară cu 40-50 kg Na/ha; 5-7 tratamente cu zeamă bordeleză 0,75-1%.
La puieţi se mai fac lucrări de îndepărtare a lăstarilor porniţi din portaltoi şi se lasă un lăstar din altoi.

Plantarea în livadă se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere făcându-se cu 2-3 zile înainte. În cazul tăierilor, nucul se dirijează după următoarele sisteme de coroană: vas ameliorat, vas întârziat cu patru şarpante, piramide neetajate cu 5-6 şarpante, trebuie să aibă 100-120 cm. Formarea coroanei nu necesită multe tăieri, deoarece această specie are o coroană rară bine luminată.

Tăierile la nuc se fac primavara în martie-aprilie. Întreţinerea solului se face sub formă de ogor lucrat, ogor lucrat cu plante  intercalate sau pentru îngrăşământ verde. După intrare pe rod solul se menţine înierbat între rânduri şi curat pe rond prin erbicidare,nulcire sau praşile, înierbare totală sau cultivare de plante pentru îngrăşământ verde în zonele suficient de umede.

Se pot utiliza atât erbicide preermegente cât şi postemergente ,cele mai indicate fiind, Roundup 360 CE 6-8l/ha, Galont super CE 1-1,5l/ha, Focus ultra 3-4 l/ha care combat buruienile.

 

În primi ani de cultură nucul consumă cantităţi mari de azot, de aceea în funcţie de gradul de aprovizionare a solului se administrează îngrăşăminte chimice.

După intrarea pe rod se vor administra doze moderate de îngrăşăminte 100-120kg/ha N, 60-80kg/ha K2O5, 60-80kg/ha K2O.

În zonele unde precipitaţiile sunt sub 600mm/an se impune irigarea nucului. Recoltarea fructelor se face diferenţiat, pentru dulceaţă sau lichior se recoltează când au diametrul 1,2-2cm. Înainte de întărirea endocarpului pentru miez ,nucile se recoltează la maturitate adică atunci când mezocarpul crapă şi se desprinde cu uşurinţă.

În ţara noastră maturarea deplină se realizează din septembrie până la sfârşitul lui octombrie, recoltarea se face în 2-3 reprize. Recoltarea se face prin scuturare cu prăjini speciale învelite în partea superioară cu cârpe sau cauciuc pentru a nu răni ramurile.

În plantaţiile mari scuturarea se face cu vigratoare speciale. Adunatul nucilor se face manual sau mecanizat dacă solul a fost discuit şi tăvălugit. Scuturarea se mai poate face pe prelată sau plase cu ochiuri mici, adunarea făcându-se mai uşor.

După adunare nucile se decojesc repede, dacă mezocarpul nu se desprinde uşor nucile se introduc în camere ermetice într-o atmosferă de 1% etilen timp de 12 ore, sau se introduc în saci, se udă bine din oră în oră timp de 12-24 ore, după care mezocarpul se îndepărtează uşor.

Când mezocarpul a fost îndepărtat ,nucile se spală 3-4 minute apoi se usucă până la umiditatea 5-8%. Uscarea se face la aer sau pe uscătoare cu temperatură de 34-40 grade Celsius.

După uscare nucile se calibrează, se ambalează şi se livrează beneficiarilor, sau se păstrează.

Dacă nucile au umiditate de 5-8% ele se păstrează bine în camere cu temperaturi de 10-12 grade Celsius timp de 2-3 ani.

Nucile care au orificiul peduncular bine închis se pot albi cu ajutorul unei soluţii de hipoclorid de calciu şi carbonat de sodiu după o tehnologie simplă.

 

Nucile se valorifică ca atare (cu coajă) sau decojite sub formă de sâmbure (miez) de nucă.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.