Bine ai venit, visitor! [ Inregistrare | Autentificarerss

Comentariile sunt închise pentru Afaceri profitabile pe suprafete mici

Afaceri profitabile pe suprafete mici

| Afaceri | 03 Ian, 2016

Cele mai profitabile culturi agricole pe suprafețe mici rămân și în 2016 cele de nișă. Pentru cei care dețin un teren mic, de un hectar, două sau trei, potențialul de câștig este consistent, însă trebuie avut în vedere ca afacerea să aibă la bază cererea de pe piața locală, adică fără o valorificare inteligentă, poate o minimă procesare, profitul se poate lăsa așteptat.

1. Cătina

Cătina și-a câștigat un loc pe piață mulțumită promovării de care a beneficiat în ultimii ani ca fruct-minune pentru imunitate. Costurile cu înființarea și întreținerea unui hectar de cătină sunt cuprinse între 1.500 și 3.500 de euro, investiție care se recuperează rapid cu ajutorul producțiilor medii de 15 tone la hectar și un preț mediu pentru un kilogram de cătina între 10 și 15 lei.

2. Căpșunul

Pentru cultura de cășpun, cultura în câmp este cea mai ieftină, în timp ce la solar, specialiștii recomandă investiția doar dacă se asigură rotația culturilor. Astfel, potrivit lui Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor Hida, un hectar de căpșun ”la cheie” ajunge la 55.000 de lei și va da 80 de tone de fructe în cei trei ani de exploatare. ”Dacă plantația merge doar în primul an de la plantare și dacă dă 20 de tone de producție și dacă le-ai valorificat cu 4 lei să zicem, cum a fost anul ăsta (2015 – n.r.), când prețul a fost foarte jos, tot ai făcut 80.000 lei, dar în mod normal prețul mediu al căpșunelor a fost de 5 lei pe kg, ceea ce înseamnă că te apropii undeva de 100.000 lei/ha. În primul ani îți scoți costurile de înființare și obții și un profit de 6.000 euro pe hectar. Dacă vrei îți poți lua o marjă de eroare, pentru că apar și cheltuieli neprevăzute. În următorii 2 ani singurele costuri sunt cele cu întreținerea culturii și cu culesul”, explică Orlaie.

3. Roșiile

Interesul pentru roșia românească a crescut și au apărut ferme dedicate acestei culturi. Pentru a porni o astfel de afacere, aveți nevoie de un solar bine echipat (construcția costă 9-12 euro/mp), de experiență și de inspirația de a alege soiuri care se cer. Mai mult, trebuie luată în considerare și modalitatea de livrare a producției – fie un parteneriat, fie direct către clienți, prin livrare la domiciliu, situație care funcționează doar în apropierea marilor orașe și doar după ce se face o investiție și într-un mijloc de transport.

4. Cartofii mov

Cea mai profitabilă cultură a anului 2014, cartoful mov și-a păstrat ”flerul” și în 2015, având șanse să continue la fel și anul aceasta. Numărul cultivatorilor a crescut, la fel și cererea pe piață întrucât acum restaurantele și pasionații de gătit caută tuberculii colorați pentru rețete sofisticate. Partea bună este că anul trecut a fost unul cu spor pentru cartoful mov, obținându-se 10-12 kilograme de la fiecare kilogram de sămânță, o performanță pe care puține culturi o dau. Totuși, prețul este în scădere: de la 30 de lei acum câțiva ani, media este la 12-15 lei. Profitul rămâne însă considerabil, la fel și oportunitatea, mai ales că deocamdată nu există exploatații mari de cartof mov la noi în țară.

5. Mure

Cu un gust  mai puțin parfumat, dar cu fructe mari și cărnoase, murele au intrat puternic în ceea ce înseamnă comerțul cu fructe de pădure în marile magazine. Se vând la caserole de 250 de grame cu prețuri de 6-9 lei, în funcție de sezon, iar producătorii vorbesc că în ciuda culturii pretențioase, afacerea cu mure este una foarte profitabilă. Se poate ajunge la 50.000 de euro la hectar, însă și investiția inițială este considerabilă: 10.000 de euro/hectar, iar apoi vârful de producție este atins abia în anul 4 de la plantare.

 

6. Afinul

Afinul reprezintă recomandarea de suflet a horticultorului Nelu Orlaie, fondatorul pepinierelor Hida: ”Părerea mea e că afinul cea mai rentabilă cultură, dar presupune și cea mai scumpă investiție. Ca să faci o plantație cu material de foarte bună calitate costă în jur de 20.000 euro, o investiție mare, dar nu e obligatoriu să începem cu un hectar. Însă e o investiție pe care o faci pe 50 de ani”. Astfel, chiar luând în calcul producții mai mici, de 8-10 tone/ha, cu prețul de 10-12 lei/kg, venitul este de peste 100.000 lei/ha/an. Europa deocamdată nu este și nu va fi acoperită ca necesar de afin și va importa în continuare. Pentru aceasta și prețul la fructele de afin pe piață e în creștere. Dacă înainte prețul era la 1,5-2 euro, prețul a ajuns să se apropie de 4-5 euro. Ca să faci o plantație de mure cu material de foarte bună calitate, investiția costă în jur de 20.000 euro.

7. Ardeii iuți

Soiurile de ardei foarte iuți sunt o idee de afacere ce poate fi pornită și pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați. Important este să găsiți semințe de ardei foarte picanți, preferabil varietăți cunoscute gurmanzilor și celor în căutarea senzațiilor…iuți. Vorbim mai ales de soiurile Habanero, Jalapeno sau Cayenne, pentru care semințele se vând la bucată pe internet – 10 semințe pot să coste și 8-10 euro, așa că investiția inițială se poate ridica și la 1.000 de euro. În rest, pentru a vă asigura că veți avea profit, este bine să vă gândiți la o minimă procesare – deshidratare, măcar, precum și la parteneriate cu restaurante sau magazine care pot prelua o parte din producție.

8. Zmeura

La nivel mondial se vorbește despre zmeură că una dintre cele mai profitabile culturi. Se plantează în jur de 6.700-8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), iar preţul unei plante este în jur de 3 – 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 22.000 – 25.000 lei pentru fiecare hectar de zmeură înființat. O cheltuială importantă la cultura zmeurului este montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn, de beton, de fier. Costul acestuia variază mult, în funcţie de materialele utilizate, şi poate fi de 10.000 – 15.000 lei/ha. Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. Deci se ajunge la o investiţie de 45.000 – 55.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei.
La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone în medie pe hectar, iar producţia maximă se obţine din anul al treilea. O plantaţie durează şapte – nouă ani de producţie, în funcţie de sol şi lucrările de îngrijire. Preţul de vânzare al zmeurei în România depinde de calitate, de cantitate, de perioadă şi de zonă. Dacă în pieţele din Transilvania zmeura s-a vândut în 2014 cu 14 – 15 lei pe kilogram, dar şi cu 25 lei, în funcţie şi de perioada anului, la angro, anul trecut s-a obţinut circa 10 lei pe kilogram. Cu alte cuvinte, câștigul mediu la care poate spera un cultivator de zmeură este de circa 20.000-24.000 de euro/hectar.

 

9. Ștevia dulce

Ștevia dulce cunoaște un adevărat ”boom” la nivel mondial. Străinii plătesc 40-50 de eurocenți pentru fiecare kilogram de plantă, iar de pe un hectar se pot obține câte trei-patru recolte pe an, de câte circa 10-14 tone fiecare, ceea ce face ca veniturile încasate de la un singur transport să fie de cel puțin 4.000 de euro. ”Pe an, profitul este de minim 15-20 de mii de euro la hectar în funcție de câte recoltări se fac. Producția este influențată mult de îngrijirea plantației. Eu am dat o cifră medie, dar se pot recolta și 5 tone la hectar, dar și 20-25 de tone. De obicei “secretul” stă în irigații pentru că planta este foarte mare iubitoare de apă”, spune ing. Gheorghe Teodorescu, administratorul societății Fresh Flowers. Plantă perenă, ștevia are nevoie de 10.000 de răsaduri la hectar, la un preț de 30-40 de lei bucata. În rest, tehnologia de cultură este similară cu cea de la lucernă.

10. Sparanghelul

Cheltuielile de înființare a unui hectar de sparanghel nu sunt mici: 25.000 de euro la hectar, iar la o recoltă de minim 10 tone la hectar, care se poate obține după patru ani, profitul poate ajunge în jurul a 100.000 de euro. Care va curge neîntrerupt în buzunarele fermierului timp de 15-20 cât este durata de viață a plantației. În prezent, un kilogram de sparanghel românesc poate să ajungă în piață sau pe internet la 40 de lei.

11. Castravetele amar

Momordica sau castravetele amar cunoaște o cerere tot mai mare. Este recunoscut ca având efecte miraculoase pentru diabetici și se vinde în piețe la bucată cu 5-10 lei, în funcție de mărime. Plantă agățătoare, castravetele amar rodește 20 de fructe pe an, iar mărimea acestora variază între 50-60 de grame, dar poate ajunge și la 300 de grame. Cum fermierii vând pe internet bucata între 3 și 5 lei – se ajunge la un preț de 100 de lei (peste 20 de euro) pentru un kilogram de castravete amar. Mai avantajoasă este vânzarea semințelor de momordică, care se vând cu 1 leu bucata. Ele pot fi însă procurate și de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.

12. Topinamburul

Napii românești cunosc o revenire puternică pe piață și inclusiv un mare producător de dulcețuri și conserve a investit anul trecut într-un produs nou: dulceața de topinambur. Este vizibil astfel interesul pentru această cultură care aduce profit din primul an. Topinamburul se înmulțește în mod obișnuit prin tuberculi, dar dacă plantarea nu se face în perioada optimă, la început de primăvară, se pot utiliza și răsadurile. Tuberculii se plantează fie în toamnă, fie primăvara. La un hectar de topinambur ai nevoie de 1.000 de kilograme de tuberculi sau 3.000 de plante/răsaduri, care costă undeva la 4.000 lei, ira recolta aproximativă este de 45 de tone/ha. Pentru consum, prețul unui kilogram de napi este de 4 lei, ceea ce înseamnă că profitul obținut în primul an de cultură se ridică la circa 39.000 de euro (scăzând investiția în tuberculi și scoțând din calcul achiziția de unelte și utilaje), după care, următorii 3 ani vor aduce câștiguri de 40.000 de euro.

 

13. Ricin

Sunt puțini cei care mai cultivă astăzi ricin, deși costurile înființării unei culturi nu sunt foarte mari – 1.500 de euro la hectar, potrivit clujeanului Ioan conț, cel mai cunoscut cultivator al acestei plante din România. Profitul din cultura de ricin poate fi considerabil, dacă luăm în calcul chiar producția medie de 1.600 de kilograme/hectar obținută de Ioan Conț. Doar din vânzarea semințelor la prețul minim de 100 de lei, se poate realiza un venit de cel puțin 160.000 de lei, adică 36.000 de euro! Prin procesarea semințelor și obținerea uleiului de ricin – foarte căutat în industria farmaceutică și în cea cosmetică, profitul poate crește considerabil cu o investiție într-o presă și ambalarea produsului final pentru comercializarea directă.

14. Rubarba

O altă cultură ce cunoaște o revenire spectaculoasă este rubarba. Se pretează la suprafețe mici,  se plantează ori la sfârșitul toamnei, ori la începutul primăverii, iar sistemul folosit este asemănător cu cel de la pomii fructiferi, doar că distanța între plante pe rând și între rânduri este mai mică. Este un alt motiv pentru care se recomandă folosirea răsadurilor pentru o plantare eficientă. Distanța de plantare la rubarbă este 0,8×0,8 metri și pentru a înființa un hectar de rubarbă ai nevoie de aproximativ 10.000 plante. Un răsad de rubarbă se vinde cu 5 lei, astfel că, la un calcul simplu, se constată faptul că, investiția pentru a inființa un hectar cu rubarbă se ridică la 11.200 de euro. În prezent, prețul corect la producător este undeva la 3-4 lei. De pe o plantă viguroasă și armonios dezvoltată se poate recolta, în medie, într-un an, 1-2 kilograme. Dacă la un hectar intră 10.000 de plante și se recoltează două kilograme pe plantă, la un preț de vânzare de 4 lei, se obține un venit de aproximativ 18.000 euro.

 

15.Gălbenele

Cultura plantelor medicinale rămâne profitabilă și în 2016, iar gălbenelele sunt o opțiune bună pentru o investiție pe 1.000-2.000 de metri pătrați, așa cum a făcut și Eugen Olar, un mic fermier din Mureș. La 1.500 de mp, într-o zi, el adună 80-100 de kilograme de gălbenele, iar culesul trebuie făcut trei zile pe săptămână pe perioada înfloririi. La un calcul simplu, această cantitate culeasă pe zi îi aduce producătorului un venit frumos, întrucât, spune el, obține după uscare cel puțin 30 de kilograme pe zi, la un preț de export de 10 euro, ajunge la 300 de euro ca venit pe ziua de cules. Pe piața internă, către firmele de ceaiuri și suplimente, kilogramul de gălbenele uscate se comercializează cu 16 lei.

16. Menta

Menta se poate cultiva pe suprafețe foarte mici – chiar și în grădină, alegându-se însă soiuri comerciale, adică acelea cu frunze mari, frumoase și aromate. Acestea sunt cele mai căutate, iar prețurile pornesc de la 5 lei pe kilogram la frunzele mai puțin aspectuoase, putându-se ajunge la 40-50 de lei pe kilogram la menta olandeză. Mai mult, de la plantaţiile de mentă îngrijite ca la carte se pot obţine circa 6-8 tone de stoloni la hectar iar cantitatea de stoloni recoltată poate constitui material de înmulţire pentru 6 hectare de plantaţie nou-înfiinţată. Prețul unui stolon pleacă de la 0,8 lei / buc de la 5000 buc, 0.9 lei / buc de la 1000 buc, 1 leu de la 100 buc sau 2 lei de la 1 buc. Menta olandeză se recoltează săptămânal: cu foarfeca de vie se taie anumite părți ale plantei, obținându-se, de pe 1.000 de metri pătrați, cam 100 de kilograme.

17. Bame

Investiția pentru a înființa un hectar de bame se ridică la 1.000 -1.200 euro, sumă în care intră doar costul cu sămânța. Este o investiție inițială serioasă, dar dacă luăm în calcul faptul că sămânța se cumpără o singură dată și din propria producție se poate asigura materialul săditor pentru anul următor, suma se amortizează destul de repede. În funcție de tehnologia de cultură, dar și de condițiile climatice se obține o producție la hectar, cuprinsă între 3 și 6 tone de păstăi proaspete. În piață se vând 100 de păstăi cu prețul de 4 lei. În schimb la kilogram, prețul pleacă de la 25 lei și poate ajunge și la 40 de lei lei, în funcție de soiul comercializat și zona de vânzare. Bineînțeles că mult mai scump se vând bamele deshidratate, al cărui preț pleacă de la 5 lei un gram de bame uscate. Astfel că, la o producție medie de 5 tone de bame, pe care să zicem că o puteți vinde cu un preț mediu de 30lei lei kilogramul, ajungând la un venit de 3.400 euro de pe un singur hectar.

18.Cireșul

Dintre speciile de pomi fructiferi, cireștul este considerat ca având cel mai mare potențial de profit în perioada următoare. Mai mult, la noi există condiții foarte bune pentru a obține recolte bune. Investiția într-un hectar de cireși ajunge  la 20.000 de euro în sistem intensiv, cu irigații prin picurare. Dacă se adaugă și plasa care apără pomii de grindină atunci fermierii trebuie să mai scoată din buzunar între 8.000 și 12.000 de euro pe hectar. O livadă de cireși intră pe producție în al treilea sau al patrulea an și se pot realiza de la 15 până la 30, 35 de tone pe hectar, în funcție de densitatea de plantare. La un calcul simplu, cu prețul mediu de 5-6 lei pe kilogram cât am avut în 2015, veniturile pe care le aduc cireșele pornesc de la 20.000 și pot ajunge până la aproape 50.000 de euro/ha.

19.Nucii

Pentru a înființa o livadă de nuci, investiția variază de la câteva sute de euro la 10.000 de euro, bani în care sunt incluse sistemele de irigații, fertilizarea solului. Totuși, înainte de a investi într-o afacere cu nuci este bine să vă informați corect, inclusiv în privința profiturilor pe care le puteți obține. Capcana este o perioadă de 4-5 ani pe care trebuie să o așteptați până când nucii plantați vor intra pe rod. ”Un hectar de livadă de nuc făcut ca la carte generează un venit de minim 10.000 (zece mii) de euro/an”, dă asigurări ing. Iosif Kiss, fondatorul www.nucifere.com

 

20.Alun

Comercializarea alunelor de pădure poate aduce profituri însemnate, pe piaţa internaţională unde prețul variază între 3 și la 7 euro pe kilogram, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro pe kilogram. Înfiinţarea unei plantații de aluni presupune o investiţie între 3.000 şi 6.000 de euro pe hectar și poate dura între 40 şi 60 de ani cu costuri minime de întreţinere. Ca și producție, la maturitate, fiecare alun rodește între 7,5 – 15 kilograme de alune, adică 7.000 – 8.000 de kilograme pe hectar. La hectar intră circa 600 de puieți, în funcție de distanța de plantare.

sursa : www.agrointel.ro

94 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Restrictiile privitoare la fructe in cazul diabeticilor de tip 2 dovedite ca GRESITE

Restrictiile privitoare la fructe in cazul diabeticilor de tip 2 dovedite ca GRESITE

| Tratamente si cure detox | 01 Ian, 2016

Cercetatorii din spitalele daneze au dovedit ca recomandarea tipica a doctorilor si nutritionistilor conventionali pentru diabeticii de tip 2 sa renunte la fructe este clar gresita.

Cercetatorii provin de la Departamentul de Nutritie al Spitalului Regional Iutlanda de Vest din Danemarca. Acestia au testat consumul de fructe la 63 de barbati si femei care au fost recent diagnosticati cu diabet de tip 2. Cercetatorii au randomizat (impartit aleator) participantii in doua grupuri. Un grup a primit sfatul sa manance cel putin doua fructe pe zi, in timp ce celalalt grup a primit recomandarile tipice medicale si nutritioniste date diabeticilor.

Participantii si-au consemnat consumul zilnic de fructe pentru trei luni. Inainte si dupa ce au inceput testele, pacientii au facut analize ale starii HbA1c, greutatii corporale si circumferintei taliei. Datorita faptului ca multi dintre pacienti erau supraponderali, planul lor de dieta a mai inclus strategii de pierdere a greutatii.

Analiza HbA1c arata nivelul mediu al glucozei din ultimele trei luni, ilustreaza controlul glucozei la diabetici. Mai putin de 5,6% sau mai jos de atat este considerat normal, in timp ce 5,7% pana la 6,5% este considerat prediabetic, si mai mult de 6,5% este nivel de diabetic. Pacientii studiati erau toti cu peste 6,5%.

Dupa cele trei luni cu noile regimuri alimentare, pacientii au fost retestati, si consumul de fructe a fost analizat impreuna cu rezultatele testelor HbA1c, greutatea si marimea taliei.

Cercetatorii au gasit ca cei cu dieta bogata in fructe au avut o mica diferenta in nivelele relative ale HbA1c, reducerea greutatii si marimea taliei comparativ cu grupul care a consumat mai putine fructe.

Cercetatorii au concluzionat ca:fructe

O recomandare de a reduce aportul de fructe ca parte a terapiei nutritionale medicale standard la pacientii supraponderali abia diagnosticati cu diabet de tip 2 a avut ca rezultat consumul a mai putine fructe. Aceasta reducere a consumului de fructe nu a avut nici un efect asupra HbA1c, pierderii in greutate sau circumferintei taliei. Recomandam ca aportul de fructe sa nu fie restrictionat la pacientii cu diabet de tip 2.

De fapt, cand datele au fost examinate mai indeaproape, cei care au mancat mai multe fructe au avut o reducere un pic mai mare a greutatii si o reducere putin mai accentuata a circumferintei taliei decat cei care au mancat mai putine fructe.

Grupul cu dieta bogata in fructe a avut o reducere medie a greutatii de 2,5 kg, in timp ce grupul cu dieta restrictionata la fructe a avut o pierdere medie in greutate de 1,7 kg. Grupul consumator de fructe a avut o restrangere medie a circumferintei taliei de 4,3 cm, in timp ce aceia cu dieta cu putine fructe a avut o restrangere medie a taliei de 3 cm.

Motivul pentru care acest sfat nutritional de micsorare a consumului de fructe a fost unul eronat este ca medicina conventionala a esuat in a intelege importanta consumarii fibrelor din fructe: medicii au luat in considerare nivelul de zahar din fructe, fara fibre. Fructele intregi contin un numar de polizaharide cu lant lung – precum pectina si altele, care au fost aratate ca reducand nivelul glicemic din sange si echilibrand zaharul din sange.

Aceasta realitate – ca fructele nu pun nici o amenintare pentru diabeticii de tip 2 – a existat in fata medicinei conventionale pentru doua decenii. Cercetarile de la Centrul pentru Problemele Veteranilor din Mineapolis de la inceputul anilor ’90 – publicate in jurnalul Colegiului American de Nutritie – au testat sapte barbati diabetici cu banane in stadii de coacere diferite. Testarile au ilustrat faptul ca nivelul de coacere al bananelor nu a avut nici un efect asupra nivelului de glucoza, insulina peptida C si glucagon ale pacientilor. Aceasta ar fi trebuit sa duca imediat la abandonarea acestei notiuni ca fructele nu sunt recomandabile diabeticilor.

De fapt, chiar opusul este adevarat.

Cam orice fruct intreg va contine atat fibre solubile, cat si insolubile – adesea precis la nivelele perfecte pentru tractul digestiv. Nivelele de fibre la fructele populare se intind de la unul scazut de circa trei grame pentru fiecare 100 de calorii pana la unul inalt de sapte si chiar peste opt grame la 100 de calorii – printre zmeura, mure, (circa o cana) prune si smochine. Un mar sau o para vor contine aproape patru grame fiecare.

Pe de alta parte sucurile de fructe prezinta zaharul fructelor fara fibrele acestora. Deci sucurile de fructe sunt un lucru destul de diferit.

Majoritatea nutritionistilor orientati spre sanatate sugereaza ca intre 30 si 40 de grame de fibre pe zi este cel mai bine, in timp ce unii sugereaza un nivel mai scazut de 25 de grame. Majoritatea americanilor mananca intre 10 si 15 grame pe zi. Fibrele sunt critice pentru mentinerea echilibrului zaharului din sange.

Fibrele solubile – asa-numitele solubile in apa – s-au dovedit a micsora colesterolul deoarece previn reabsorbtia bilei – intrucat acizii biliari sunt produsi din colesterol. Fibrele se vor atasa acizilor biliari si ii vor escorta in afara corpului. Fibrele solubile mai si incetinesc absorbtia carbohidratilor si micsoreaza necesitatea insulinei. Acestea toate impreuna ajuta la echilibrarea nivelului de zahar din sange. Fibrele insolubile se ataseaza toxinelor si materialului rezidual din tractul digestiv si le escorteaza afara din intestine.

Fructele constituie una dintre cele mai bune modalitati de a capata fibre, si solubile, si insolubile. Alte modalitati includ cereale integrale si seminte.

Surse pentru acest articol cuprind:

Christensen AS, Viggers L, Hasselström K, Gregersen S. Effect of fruit restriction on glycemic control in patients with type 2 diabetes–a randomized trial. Nutr J. 2013 Mar 5; 12:29.

Ercan N, Nuttall FQ, Gannon MC, Lane JT, Burmeister LA, Westphal SA. Plasma glucose and insulin responses to bananas of varying ripeness in persons with noninsulin-dependent diabetes mellitus. J Am Coll Nutr. 1993 Dec; 12(6):703-9.

http://www.greenmedinfo.com/blog/fruit-restriction-advice-type-2-diabetics-proven-wrong – fructe

95 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Mancatul merelor cu coaja previne aparitia bolilor

Mancatul merelor cu coaja previne aparitia bolilor

| Tratamente si cure detox | 29 Dec, 2015

Cu totii am auzit de zicala „un mar pe zi, tine doctorul departe!” si intr-adevar, un mar este plin de substante nutritive. Cu toate acestea, stiati ca coaja de mere  este la fel de hranitoare ca pulpa? Cojile de mere sunt un aliment ideal pentru cineva care vrea sa scape rapid de surplusul de kilograme.

Coaja marului este plina de nutrienti, vitamine, minerale si antioxidanti. Dintre toate tipurile de vitamine prezente in coaja de mere, vitaminele A si C sunt in cantitate mare. Un studiu efectuat la Universitatea din Illinois a aratat ca jumatate din vitamina C pezenta in mere se gaseste de fapt numai in coaja.

Cum functioneaza dieta cu mere

In timp ce vitamina A este excelenta pentru vedere si sanatatea pielii, vitamina C este un bun nutrient pentru consolidarea sistemului imunitar. In afara de aceste vitamine, coaja de mere este bogata in vitamina K si folati. O vitamina numitcolina prezenta in mere este utila pentru construirea de noi celule ale corpului.

Coaja de mar este foarte bogata in calciu si fosfor. In plus, exista o cantitate adecvata de zinc, sodiu, magneziu, si fier.
De asemenea, coaja de mar este o sursa buna atat de fibre solubile, cat si fibre insolubile. Aproximativ doua treimi din fibre sunt prezente doar in coaja, si sunt ideale pentru cei care vor sa slabeasca. Fibrele ajuta atat sistemul digestiv, cat si pe cel cardiovascular.

4 mere pe zi te ajuta sa scazi colesterolul

Cojile de mar sunt o sursa importanta de antioxidanti naturali, in special acidul fenolic si flavonoide, care actioneaza ca un protector fata de radicalii liberi. Consumul zilnic de mere este extrem de important pentru a preveni boli precum diabetul, infarctul, chiar si cancerul.

Un studiu recent realizat la Universitatea din Illinois, arata ca in coaja de mar exista un compus numit triterpenoid care are capacitatea de a lupta cu cancerul. Coaja de mar reduce eficient riscul de cancer de ficat, sau si de colon. De asemenea, si quercitina, una dintre substantele care dau culoarea specifica cojii merelor, a demonstrat la randul sau niste calitati antitumorale iesite din comun.

Riscul imbolnavirii de cancer de colon sau diabet scade daca mananci mere

Aceeasi quercitina protejeaza memoria. Antioxidantul lupta impotriva leziunilor tisulare la nivelul creierului legate de boala Alzheimer si de alte probleme degenerative – cel putin la sobolani, potrivit unui studiu din 2004.

Boli prevenite si tratate cu coji de mere
Cancer
Coaja marului te ajuta sa previi cancerul prin cel putin 10 substante, multe studiate in detaliu de catre cercetatori. Vitamina C organica, acidul clorogenic, substantele care dau culoarea merelor galbena sau rosie, cele care dau mirosul specific merelor, toate au calitati antitumorale prin diverse cai de actiune.

Din acest motiv, 500 de grame de mere, cu tot cu coaja, consu­mate zilnic, sunt un tratament pentru prevenirea cance­rului aproape infailibil. Este recomandat ca merele sa fie de un rosu cat mai intens, in cazul lor o cantitate mai mare de pigmenti fiind asociata cu un efect anti­tumoral mai puternic.

5 tipuri de cancer pe care le poti preveni daca mananci mere

De asemenea, s-a observat ca merele de mai mici dimensiuni contin mai multe sub­stante anticancerigene decat cele de mari dimensiuni. Profesorul Ion Brad, celebru intre altele pen­tru studiile sale despre catina, spunea despre mere ca sunt cel mai bun aliment pentru bolnavii de cancer. Consumate rase, pentru a fi mai usor digerate si asimi­late, ele ajuta la infometarea celulelor tumorale, blo­can­du-le dezvoltarea si ajutand la prevenirea eventua­lelor metastaze.

Imbatranirea prematura
Endocrinologul american Christopher Adams, de la Universitatea Iowa, si-a dedicat mai mult de un deceniu studierii efectelor cojii merelor asupra echilibrului hormonal. Astfel, el a identificat in acest fruct mai multe sub­stante care au un efect anti-imbatranire foarte puternic, deoarece pastreaza activitatea hormonala la nivelul unui organism tanar.

El a descoperit, de pilda, ca o substanta, numita acid ursolic, este continuta in coaja merelor mai mult ca in oricare alt aliment, iar ea ajuta, intre altele, la pastrarea masei musculare si a tonusului muscular pana la varste inaintate, previne cresterile colesterolului si rigidizarea vaselor de sange, precum si infarctul sau accidentul cerebral.

La femei, mai ales, aceeasi substanta din coaja merelor ajuta la pastrarea densitatii osoase normale, prevenind osteoporoza, dar si ridarea prematura a pielii, deshidratarea pielii sau afectiunile articulare.

Insomnie
Persoanele care nu raspuns la somniferele naturale mai puternice, cum ar fi extractul de passiflora sau de valeriana, pot sa incerce un remediu foarte sim­plu, din medicina populara roma­neasca: peste 2 linguri de coji de mere bine maruntite se toarna o cana(250 mililitri) de apa cloco­tita. Se lasa la infuzat 10-15 mi­nute, apoi se bea preparatul obti­nut, putin indulcit cu miere de tei sau salcam, cu 2 ore inainte de cul­care.

Suplimentar, se vor tine in­tr-un castron cu apa, la capul patu­lui sau pe calorifer, cateva coji de mere si crengute de brad proaspat taiate. Cu conditia sa fie schimbate in fiecare seara, ele im­prospateaza si inmiresmeaza ae­rul, facand som­nul mai lin si mai odihnitor.

Probleme respiratorii
Merele pot usura problemele respiratorii, dar numai daca le consumi cu coaja. Compusul responsabil de acest efect este quercetina, care se afla mai ales in coaja. Potrivit unui studiu, plamanii persoanelor care consuma cinci sau mai multe mere in fiecare saptamana functioneaza mai bine.

Surse: Huffington Post, Formula As, Livestrong

91 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Remedii naturiste din cojile legumelor si fructelor

Remedii naturiste din cojile legumelor si fructelor

| Articole | 29 Dec, 2015

Remedii naturiste din Cojile fructelor si ale legumelor.

Acestea ascund numeroase vitamine si minerale. Inainte de a le folosi spala alimentele foarte bine si tine-le o jumatate de ora in apa cu bicarbonate sau suc de lamaie. Iata cateva remedii naturiste din coji de fructe si lamaie:

 

1. Coji de mar pentru un somn linistit si alinarea crampelor stomacale
Daca adormi greu poti incerca infuzia din coji de mere. Ai nevoie de doua linguri de coji de mere maruntite, peste care torni 250 ml de apa clocotita. Lasa la infuzat zece minute si bea ceaiul cu doua ore inainte sa te culci. Pentru gust, poti indulci infuzia cu o lingurita de miere.

 

Tot infuzia din coji de mere iti face bine daca ai crampe la stomac. Pentru asta, bea cate trei cani cu ceai de coji de mere pe zi.

 

2. Coji de portocala pentru constipatie si usurarea digestiei
Daca ai digestia lenta, pune o lingurita de coaja de portocala pisata intr-o cana cu apa fierbinte, lasa la infuzat un sfert de ora si ia acest amestec dupa masa de pranz.

 

Coaja de portocala te ajuta si sa previi constipatia. Fierbe cojile de la doua portocale timp de o jumatate de ora si arunca apa. Apoi, fierbi din nou cojile intr-un litru de apa, dupa care le scoti si le lasi la temperatura camerei pana a doua zi, dimineata, cand le iei pe stomacul gol.

 

Daca ai probleme cu digestia (scaun moale alternat cu constipatie) sau balonari, te ajuta maceratul din coaja de portocala.

 

Iata cum il prepari: pui seara coaja de la o portocala de marime medie in 200 ml de apa plata. Lasi la macerat cel putin opt ore. Iei apoi cate doua linguri dupa fiecare masa principala.

 

3. Coaja de cartofi te scapa de dureri si sinuzita
Cojile de cartofi sunt bogate in minerale precum potasiul si-ti sunt de ajutor daca ai dureri reumatice sau hipertensiune. Spala bine cinci cartofi, pana nu mai ramane nicio urma de pamant, curata-i si fierbe coaja in jumatate de litru de apa, timp de 20 de minute.

 

Strecoara, lasa sa se raceasca si bea acest decoct de doua-trei ori pe zi, intr-o cura de doua luni. Cojile de cartofi sunt bune si daca ai sinuzita.

 

Fierbe cojile de la patru cartofi intr-un litru de apa si fa bai de abur o data pe zi, timp de trei zile. Daca ai afte bucale, clateste-ti gura cu decoct de coji de cartofi, de doua ori pe zi, dimineata si seara, cate cinci minute.

 

Coaja de ou, remediu pentru ulcer
Nu este fruct si nici leguma, dar are coaja. Este vorba de ou, iar coaja sa este o sursa de calciu. Spala bine cojile de la trei oua, marunteste-le si lasa-le doua zile la uscat. Apoi, da-le prin rasnita de cafea, pana obtii un praf fin. Amesteca acest praf cu sucul de la trei lamai si lasa la macerat o saptamana, la rece, intr-o sticluta inchisa ermetic. Apoi, iei din acest amestec cate o lingurita de trei ori pe zi, cu putina miere.
Praful obtinut din coaja de ou iti este de ajutor si daca ai ulcer. In acest caz, dizolva o lingurita din acest praf intr-o cana cu apa calduta. Consuma preparatul zilnic, pana la disparitia arsurilor date de ulcer.

sursa : bzi.ro

55 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Fructe si legume care se consuma cu tot cu coaja

Fructe si legume care se consuma cu tot cu coaja

| Articole | 29 Dec, 2015

Legumele si fructele al caror consum cu tot cu coaja este benefic pentru organism.

Cojile de citrice, mere, struguri si rosii, toate acestea, dar si altele au proprietati antioxidante uimitoare. Ganditi-va la antioxidanti ca la niste agenti care fac curatenie in corpul vostru, care utilizeaza toate resursele pentru a contracaraefectele nocive ale alimentatiei proaste, ale poluarii, stresului, etc.

In plus, cojile de legume si fructe contin multe fibre, esentiale pentru tranzit, digestie, si protectia in fata cancerului de colon. Iata cateva legume si fructe care ar trebui consumate cu tot cu coaja:


Banana

Coaja de banana continr vitaminele B6 si B12, magneziu si potasiu, dar si mai multe fibre decat fructul propriu-zis. Un alt beneficiu al cojilor de banane este ca ele contin triptofan, care poate creste nivelul de serotonina – despre care stim ca are impact asupra starii de spirit. Un nivel bun de serotonina in sange poate ajuta la reducerea riscului de depresie.

Daca esti curajos, poti manca din prima banana cu tot cu coaja. Daca nu, fierbe coaja timp de cateva minute si mixeaz-o intr-un smoothie cu alte fructe.

Rosii

Ceea ce face coja de rosie atat de sanatoasa este licopenul, cel care da culoarea specifica. Este un antioxidant care se formeaza mai ales in rosiile gatite, fierte. Licopenul previne bolile de inima, imbatranirea prematura, cancerul si cataracta.

Morcovi

Daca pana acum te-ai obisnuit sa razi morcovii, ar fi bine sa renunti la acest obicei. Cea mai mare concentratie de fitonutrienti se gasesc in coaja si in stratul imediat de sub coaja. Este suficient sa clatiti doar morcovul foarte bine, inainte de a-l manca.


Ceapa

Foitele acelea ca de hartie pe care le aruncam la gunoi contin mai multi antioxidanti decat ceapa in sine. Sunt foarte bogate in quercetina, care poate reduce tensiunea arteriala si previne depunerea colesterolului pe artere.

Fierbeti cojile de ceapa in supe, tocane, iar inainte de servire le aruncati.

Portocale

Coaja portocalei contine de patru ori mai multe fibre decat fructul, dar si flavonoide care au proprietati antiinflamatorii, anticancer si antidiabetic. Un studiu din 2004 pe animale sugereaza ca aceste substante nutritive pot reduce colesterolul rau chiar mai bine decat unele medicamente.

Cartofi

Coaja cartofilor contine mai mult fier, calciu, potasiu, magneziu, vitamina B6 si vitamina C decar miezul. De exemplu, 100 g de coaja de cartofi contine de 7 ori mai mult calciu si 17 ori mai mult fier decat aceeasi cantitate de miez.


Struguri rosii

Strugurii rosii au numeroase beneficii datorita resveratrolului, un antioxidant extrem de puternic care previne bolile de inima si inhiba daunele cauzate de expunerea la metale grele. Cele mai mari concentratii de resveratrol se gasesc in coaja. Cu toate acestea, asigurati-va ca mancati struguri bio pentru ca pesticidele sunt usor de absorbit.

Mar

Cojile de mere contin cu 87% mai multe fitochimicare care previn diferite tipuri de cancer decat fructul ca atare; in plus este gustoasa, deci nu ai nicio scuza pentru a nu manca marul cu tot cu coaja.

Castravete

Data viitoare cand vrei o gustare, alege un castravete, dar nu-l decoji. Coaja de castravete contine siliciu, care ajuta la construirea de colagen, element vital pentru rezistenta pielii. Daca nu va permiteti castraveti organici, spalati-i macar foarte bine.

Pepene verde

Stim, miezul este dulce, parfumat si racoritor, dar altadata cand mananci pepene verde incearca sa mananci si partea alba a cojii. Aceasta contine citruline, niste aminoacizi care ajuta la dilatarea vaselor de sange pentru a imbunatati circulatia.

Kiwi

Daca nu ati incercat kiwi cu tot cu coaja, acum e momentul perfect. Coaja de kiwi este nutritiva – de altfel majoritatea vitaminelor si mineralelor din kiwi sunt concentrate in coaja si seminte. In plus, contine substante chimice care sunt cunoscute pentru lupta impotriva bacteriilor, cum ar fi E. Coli si Staphylococcus.

Mango

Coaja de mango contine proprietati similare resveratrolui, care ajuta la arderea grasimilor. De asemenea, studiile arata ca anumiti compusi prezenti in coaja de mango ar putea preveni anumite tipuri de cancer si diabet. Acesti compusi pot regla anumite molecule receptoare din organismul nostru. Acesti modulatori receptori pot controla cantitatea de colesterol din sange. Pot ajuta si la stabilizarea nivelurilor de glucoza si a cantitatii anumitor tipuri de compusi grasi din sange.

 sursa : bzi.ro

48 vizite totale, 1 astazi